durere

poteci de ceara murmura-n durere,

si noaptea-i haina si cantecul in surdina, 

stropii de ploaie imi deseneaza geamul,

reactionez strangand din dinti , visand frumos la stele, 

reactionez miseleste , durerea-i din mine e doar o partitura,

vindec orice rana,

repar orice inima stricata intr-un suflet de taina,

am refuzat sa ascult muzica , 

dar valsez cu moartea, un vals usor,

iar se lasa seara, si capul imi pica de durere.

fara noima.

Mi-am salutat florile de dimineata si am plecat in graba . Azi e o zi foarte rece pentru mine . Mi-am propus sa ascult rosul care curge in pahar .
Toate nedreptatile , toate suferintele , toate sclipirile cerului s-au scurs in pahar la mine , cand stateam la masa.
Azi m-ai privit foarte indiferenta si mi-ai zis sa plec in lume. Nu aveam ce sa fac .
Mi-am facut bagajul iar pe mine mi-am luat vesta de salvare , iar pe birou ti-am lasat numarul meu de telefon , in caz ca ti se face dor de mine ...sa ma suni.
Plecat prin ger, cu gandul sa cotrobai multe strazi intunecate si cu puterea sa imi gasesc un loc de dormit.
M-am cazat intr-un apartament cu vederea la strada. O camera intunecoasa , plina de mucegai dar cu amintiri multe imi spune proprietarul . Imi aranjez geamantanul pe jos, si imi arunc bocancii intr-un colt privindu-i cum stau stingheri .
Deja s-a facut 3:09 si eu tot nu am somn . Gandul imi fuge la tine dar nu stiu daca fac bine .Privesc neincetat pe fereastra si parca tot orasul s-a inglodit in curtea casei. O lumina straveche se lipeste de strada fara nici-o greata .
va urma...

plange.

poza 

Mi-am asternut visele pe foaie,
gandindu-ma la miile de razboaie,
ce duceau toate spre infernele vise aruncate-n nori,
nu se opreau nici cand sangele pe toti ne invada.

Azi, te-am visat in toata splendoarea ta ,
am lasat cioburile sa curga din oglinda vietii,
mi-am taiat pozele cu mine, sa visez orhidee,
gandind in intuneric, visez doar rufe imbibate.

Noi, ei, voi sau restu,
ne cautam prin artere si vene raspunsuri concrete,
gandurile zboara si incheaga totul intr-o sticla de apa,
iar tu acum pleaca si cauta totul intr-un organ fumat de tine.

februarie III

poza

... mi-am tatuat pe piele ultimele semne petrecute-n viata . Ma deranjeaza cerceaful negru piperat . Indesat cu perne moi si pierdute-n timp , alatura-te mie draga Marie .
Sunt unicul calator al umbrei cete , regasite in miile de verbe , in miile de jerbe la mormintele talentelor vast regasite. Imi aduc cu nonsalanta aminte , trecutul sumbru al tinerei sperante. Marie geaca ta oare e din piele ?
E ora 12:25 e tarziu ... somnul ma cuprinde , intr-un crud mister al anotimpului inghet . Oare "CEL" de sus stie ca ma gandesc sa ma omor. E vremea ceaiului verde , mai bag un castravete . Aberez in cuvintele scrise pana acum , dar n-ai ce sa imi ceri straine . Asta sunt cu greutatile morbide ale vietii ... Tu . Tu , imi strigi in fereastra timpului pierdut , imi strigi ca m-ai vazut la balcon , cum curatam un cartof . La revedere straine.

februarie II

poza

Am o noua carte pe noptiera ... stiu si o rasfoiesc des . Ma regasesc in miile de cuvinte care sunt in ea . Sunt copilul facut din bucati si apoi aruncate in miile de carti . Sunt razboinicul nevazut al umbrei fascinat de lumina lunii.
Mi-am lasat pe blog ultimele memorii din viata si am cugetat spre noi taramuri. M-am mutat definitiv in gara . Ma fascineaza lumea care asteapta trenurile care va sa vina. Cand m-am mutat mi-am luat cu mine sticluta de vodka si cartea de pe noptiera si imi petrec timpul cu personajul meu preferat "Irene".
In ultima vreme mi-am descoperit talentul de a desena oameni. Imi concep desene stinghere, pasionale dar si neutre .
Si pana la urma asa o sa cutreier mereu .

10:09... pe scara unui bloc/februarie I

poza

Aveam aceleasi ganduri de cateva zile si nu puteam sa scap de ele. Sunt inca in februarie... pasiv la tot ce se intampla in jurul meu, imi deschid sticla de bere si iau o inghititura. Surprins de spuma care iese din bidon, o ating si surprins de bulele de aer. Imi dau seama ca asa ne ducem si noi ca si ele.
Imi aprind tigara timpului . Ii spun asa deoarece ma ajuta sa trec mai repede prin timp . Imi ofera placerea momentului . Imi ofera frumusetea fumului.
Ma asez pe scara unui bloc intunecos, si privesc praful care sta linistit, asteptand ca cineva sa il atinga  si sa il duca  intr-un loc mai cinstit.
S-a facut tarziu ... revin inapoi in pat. Pun capul pe perna si parca mi-a mai trecut un an din viata.

linistit

poza

M-am relaxat destul in fumul mortii si acum imi caut cutitul in palma cea rece .Nu stiu si nu-mi pasa cum mi se termina viata ... am devenit pasiv la tot ce se intampla.
Mi-am luat geaca de piele , blugii si tenesii si am plecat sa ma plimb pe strazile din oras . Cateodata cuvintele oamenilor nu imi ajung la suflet, doar ating peretii cutiei. Ma plimb neincetat de cateva ore . Merg incet si privesc tot ce ma inconjoara... priveam de minute bune luminile orasului inghetat si incercam sa ma regasesc in sclipirea lor. Vantul incepe sa bata si imi arunca in fata o bucata de ziar pe care scria "iubeste omule".Imi sting tigara si plec spre casa.
Azi dimineata ti-am scris.
Ti-am lasat un biletel pe noptiera. Te-am privit si te-am mangaiat minute bune... Sunt fericit. 
Sunt fericit ca te iubesc.

chinuit

poza

in fiecare dimineata, imi scurtez parul,

sufletul intotdeauna m-a chinuit,

poate a mea inima, m-a slujit,

iar acum imi ploua-n suflet.

chinuit de lanturile vietii, lupt in zadar,

imi pun deseori fata-n oglinda,

iar personalitatea e cea care ma obliga,

sa-mi cunosc sufletul atarnat in grinda, 

si cugetez a mea fiinta .

mi-am strans in mine ura si neputinta , 

iar acum ma sfasie si necredinta,

in zadar ma lupt cu raul,

el biruie mereu, lasand in urma haul.