Își creează singur poveștile cu tine,
sub un sânge albastru crestat prin miile de vene,
Și-a pus singur ordine în gânduri,
privește dezamăgit sub ușile frânte.
Își spune că lumea e a lor,
o creează, o sparge, dar nu iși uită cioburile în tine,
Apa din chiuvetă își schimbă brusc culoarea,
iubita mea... azi ne iubim frenetic sub sângele albastru.
Își demarează secundele seci,
pași sub ușile închise, el îi aruncă în trecut,
Milioane de cuvinte,sunete,imagini sub sângele albastru,
iubita îi deschide ușa... el mort sub cartea lui cea veche.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu